Ilie Bolojan, premierul României, afirmă că țara începe să recâștige controlul asupra economiei, după ce deficitul total a scăzut de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, conform datelor Eurostat.
Potrivit declarațiilor sale, această reducere a fost posibilă prin măsuri de austeritate, utilizarea fondurilor europene și ajustarea investițiilor din PNRR, menite să stabilizeze finanțele publice. Bolojan a subliniat că, deși România are cel mai mare deficit din UE, a înregistrat și cea mai mare corecție, ceea ce reprezintă un pas important spre consolidarea fiscală.
Citește și: Verdum, companie din Oradea, gestionează deșeurile industriale în fabrici din România
El a explicat că reducerea deficitului nu este un scop în sine, ci un pas esențial pentru a pune bazele unei economii sănătoase, bazată pe investiții, muncă și competitivitate. Premierul a atras atenția că datoria publică a crescut constant în ultimii ani, ajungând la 59,3% din PIB în 2025, față de 54,8% în 2024 și 49,3% în 2023.
Ce înseamnă reducerea deficitului pentru economia României?
Reducerea deficitului bugetar are implicații directe asupra nivelului de trai și asupra costurilor de împrumut ale țării. Fiecare punct procentual scăzut din deficit, adică aproximativ 20 de miliarde de lei, înseamnă mai puțini bani plătiți pe dobânzi și mai mulți pentru dezvoltare, infrastructură și servicii publice.
- Scăderea costurilor de împrumut
- Creșterea investițiilor în infrastructură
- Îmbunătățirea serviciilor publice
- Stabilizarea economică pe termen lung
- Reducerea dependenței de datorie scumpă
Ce urmează după reducerea deficitului bugetar?
Contextul actual indică o direcție corectă pentru economia românească, cu stabilizare fără a pune presiune pe generațiile viitoare. Reacțiile oficiale subliniază că efortul trebuie menținut pentru a asigura o creștere economică sănătoasă și durabilă.
Consecințele acestei ajustări vor fi vizibile în nivelul de trai, în scăderea costurilor de împrumut și în consolidarea finanțelor publice. Premierul Bolojan a mulțumit societății pentru răbdare și sacrificiu, afirmând că, dacă se menține această direcție, România va putea evita revenirea la vechile modele de cheltuieli excesive.
Eurostat a publicat datele care confirmă această tendință, iar specialiștii consideră că România face pași importanți spre o economie mai stabilă și mai competitivă, în condițiile în care nivelul PIB-ului a crescut la 1.916 miliarde lei în 2025, față de 1.760 miliarde lei în 2024 și 1.590 miliarde lei în 2023.Este esențial ca această direcție să fie menținută pentru a asigura un viitor economic echilibrat și pentru a evita recurența unor crize financiare generate de cheltuieli nesustenabile.