Sursă: Bihon.ro

BNR solicită clarificări după decizia Concurenței privind ROBOR, invocând riscuri de interpretare și impact asupra stabilității financiare.

Într-un comunicat oficial, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, subliniază că investigația nu a vizat instituția în calitatea sa de autoritate de reglementare, însă consideră necesare explicații suplimentare pentru a evita confuziile apărute în spațiul public.

BNR cere explicații pentru evoluția ROBOR și interpretările deciziei Concurenței

Reprezentanții băncii centrale resping ideea că majorarea indicelui de la 1,25% la peste 8% s-ar fi datorat exclusiv comportamentului băncilor. Ei afirmă că această creștere a fost influențată în principal de contextul internațional, marcat de inflație ridicată, care a determinat băncile centrale să majoreze dobânzile de politică monetară.

• ROBOR a crescut în perioada 2021–2023 în jurul ratei de politică monetară stabilite de BNR
• Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că diferențele identificate în investigație reprezintă doar „fracțiuni de procent” față de nivelul corect al ROBOR
• BNR formulează trei întrebări majore pentru clarificări, legate de compatibilitatea regulamentelor, schimbul de informații și metodologia concluziilor

Rolul BNR în monitorizarea și administrarea pieței monetare

Instituția a colaborat pe deplin cu autoritățile de concurență, punând la dispoziție documente și explicând mecanismele pieței monetare. Direcția Operațiuni de Piață monitorizează tranzacțiile și publică nivelurile de referință pentru ROBOR și ROBID, în timp ce Direcția Supraveghere intervine în caz de abateri semnificative.

BNR respinge interpretările potrivit cărora declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022 – „băncile au sărit calul în privința ROBOR” – ar fi o dovadă a suspiciunilor de manipulare, afirmând că a fost un instrument legitim de comunicare și influență.

Astfel, banca centrală solicită explicații clare pentru a asigura transparența și pentru a preveni orice interpretare eronată care ar putea afecta încrederea în sistemul financiar național.