Sursă: Bihon.ro
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, și viceprim-ministrul Tánczos Barna au participat luni, 17 august 2026, la vizita de finalizare a reabilitării Barajului Leșu din Bihor, după aproape 12 ani de la închiderea temporară a lacului.
Citește și: Foștii campioni de la AEK Oradea au inaugurat suprafața sintetică de la Baza Tineretului
Investiția, de 113 milioane de lei, este cea mai importantă din portofoliul PNRR al Administrației Bazinale de Apă Crișuri, care a finalizat 11 proiecte finanțate prin acest program, cu o valoare totală de peste 212 milioane de lei. La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române”, precum și oficiali ai județului Bihor, însă premierul Ilie Bolojan nu a mai participat, deși inițial fusese anunțat.
Reabilitarea Barajului Leșu, o investiție în siguranță și mediu
Construit între 1969 și 1973, barajul are o înălțime de 60,5 metri și un volum al acumulării de peste 28 milioane de metri cubi. Problemele au apărut în ultimii ani, din cauza creșterii infiltrațiilor, ceea ce a dus la exploatarea în regim restricționat și golirea lacului în 2015. Lucrările de reabilitare au început în mai 2025, fiind finanțate din fonduri PNRR, iar în mai 2026 s-a început reumplerea controlată a lacului, care în prezent este umplut în proporție de 18%.
- Lucrările au vizat structura barajului, echipamentele și sistemele de monitorizare
- S-au realizat lucrări de etanșare, drenaj și injecții în fundație
- A fost montată o geomembrană de peste 12.000 m²
- S-au modernizat prizele și infrastructura de intervenție
- Sistemul de monitorizare include stații hidrometrice, supraveghere video și platforma SCADA
Proiecte ecologice și protecția mediului, inovație în România
Proiectul de la Leșu include măsuri pentru protecția mediului, fiind primul din România care integrează un pasaj piscicol, insule plutitoare și sisteme de colectare a deșeurilor plutitoare. Pasajul ecologic de tip sifon restabilește conectivitatea ecologică a Văii Iadului, depășind diferența de nivel de 60 de metri pe o distanță de 640 de metri.
Insulele plutitoare, acoperite cu plante specifice zonei, creează habitate pentru biodiversitate, în timp ce sistemele Log Boom colectează materialul plutitor și deșeurile, contribuind la menținerea unui mediu sănătos în zona deservită de baraj.
Reabilitarea contribuie la siguranța a peste 225.000 de locuitori din zonele Remeți, Munteni, Bulz, Lorău, Bratca și Bălnaca, asigurând regularizarea debitelor și atenuarea viiturilor, precum și funcționarea sistemului energetic local.