Sursă: Bihon.ro

Consiliul Europei a transmis un mesaj de sprijin pentru acțiunea DIICOT în cazul centrului de la Dumbrava, județul Bihor, unde s-au descoperit condiții abuzive pentru persoanele vulnerabile. Documentul, datat 10 iulie 2026, analizează situația serviciilor sociale din România și evidențiază importanța reformei sistemice.

În analiza publicată, oficialii europeni recunosc progresele făcute de România în domeniul serviciilor de îngrijire pentru vârstnici și persoane vulnerabile, însă atrag atenția asupra unor probleme persistente, precum deficitul de servicii, dificultățile de acces și lipsa unei coordonări eficiente între sistemul social și cel medical. În special, cazul de la Dumbrava este considerat „deosebit de îngrijorător”, fiind menționat că instituția ar fi funcționat ani de zile în afara cadrului legal și ar fi găzduit un număr mare de persoane în condiții considerate abuzive.

Intervenția DIICOT la Dumbrava, apreciată de Consiliul Europei

Documentul subliniază că măsurile luate de DIICOT, precum transferul beneficiarilor către spitale și centre autorizate, sunt pozitive. Totuși, oficialii europeni ridică întrebări privind durata în care situația a fost tolerată, în ciuda sesizărilor repetate ale organizațiilor civice, jurnaliștilor și Avocatului Poporului.

• Intervenția DIICOT a vizat centrele neautorizate din Dumbrava
• Beneficiarii au fost transferați în spitale și centre acreditate
• Situația a fost semnalată de organizații civice și mass-media
• Procedurile judiciare trebuie să fie desfășurate cu integritate și independență
• Este necesară consolidarea cadrului legislativ pentru centrele neautorizate
• Se recomandă întărirea mecanismelor de monitorizare independente

Reacția lui Viorel Pașca: „Informații neverificate și campanie mediatică”

La scurt timp după publicarea raportului, Viorel Pașca a transmis o scrisoare deschisă în care contestă concluziile oficialului european. El susține că oficialul ar fi formulat afirmații bazate pe informații neverificate și afirmă că la Dumbrava nu ar fi funcționat niciodată un centru sau un azil, ci doar locuințe private.

Pașca afirmă că imobilele vizate au fost simple locuințe, în care persoanele aveau domiciliul stabil și puteau pleca și reveni în mod liber. El respinge acuzațiile de rele tratamente și consideră că imaginea publică a cazului a fost construită pe informații false, provenite din surse necredibile. În plus, el critică modul în care presa a reflectat cazul, acuzând o campanie mediatică amplă împotriva sa și a activității sale.

În final, Pașca afirmă că ar fi fost de dorit ca oficialul european să aștepte finalizarea anchetei înainte de a formula concluzii publice, pentru a evita interpretări eronate și prejudicii nejustificate.