APIA critică Programul Rabla 2026 și avertizează că noile reguli pot limita opțiunile cumpărătorilor auto în România.
Reprezentanții Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) susțin că bugetul de 300 de milioane de lei propus pentru ediția din acest an este insuficient pentru a susține eficient reînnoirea parcului auto național. Aceștia avertizează că deciziile luate fără consultări ample pot crea dezechilibre majore în sectorul auto, deja afectat de incertitudini economice.
Citește și: România are puțini absolvenți de studii superioare și investește sub media OCDE
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat recent că programul va pune accent pe autoturismele produse sau asamblate în Uniunea Europeană, ceea ce a stârnit nemulțumiri în industrie. APIA critică lipsa de transparență în procesul decizional și susține că au fost trimise patru solicitări oficiale către Ministerul Mediului pentru consultări, însă fără răspuns concret.
Critici privind bugetul și criteriile de eligibilitate în Programul Rabla 2026
Reprezentanții APIA afirmă că suma de 300 de milioane de lei nu acoperă necesarul real al pieței auto din România. În comparație, în anii anteriori, bugetele depășeau 1,2 miliarde de lei, înainte de reducerile recente. Aceștia consideră că această diminuare vine într-un moment în care încurajarea înlocuirii mașinilor vechi și poluante este esențială pentru sănătatea publică și siguranța rutieră.
- Bugetul propus: 300 de milioane de lei
- Buget anterior: peste 1,2 miliarde de lei
- Reducere semnificativă față de anii anteriori
- Impact asupra procesului de reînnoire a parcului auto
- Necesitatea încurajării vehiculelor mai sigure și eficiente
Controverse privind criteriul „fabricat în UE” și impactul asupra pieței auto
Una dintre cele mai sensibile teme vizează intenția autorităților de a favoriza exclusiv mașinile produse sau asamblate în Uniunea Europeană. APIA susține că lipsa unei definiții clare la nivel european privind „produs” sau „asamblat” în UE poate duce la interpretări arbitrare și probleme juridice.
De asemenea, asociația atrage atenția asupra posibilei eligibilități a unor modele fabricate în afara UE, dacă aparțin unor mărci europene, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea criteriilor. Această situație poate genera conflicte comerciale și discriminări între producători.
Reprezentanții industriei auto avertizează că astfel de reguli pot afecta concurența și pot introduce un grad ridicat de impredictibilitate pe piața auto din România, care funcționează în cadrul pieței comune europene.
Ei solicită reluarea dialogului cu autoritățile și fundamentarea deciziilor pe baze economice solide, pentru a evita dezechilibrele și a asigura un mediu concurențial echitabil.
Industria auto din România, cu unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din UE, consideră că reducerea bugetului și restricțiile propuse pot avea consecințe negative asupra procesului de înnoire a vehiculelor și asupra sănătății economice a sectorului.
În concluzie, APIA solicită o reevaluare a politicilor publice și o transparență mai mare în procesul decizional, pentru a proteja interesele consumatorilor și ale industriei auto din România.