Un proiect legislativ din România prevede plafonarea dobânzilor la credite, apropiindu-le de nivelul ratei de referință a BNR, pentru a face împrumuturile mai accesibile. Măsura trebuie încă să treacă prin procesul legislativ.
Dacă va fi adoptată, propunerea ar reduce semnificativ plafonul maxim al dobânzilor practicate de instituțiile financiare, atât pentru creditele ipotecare, cât și pentru cele de consum. În cazul creditelor pentru achiziția de locuințe, DAE nu ar mai putea depăși cu mai mult de 3 puncte procentuale dobânda de referință a BNR.
Citește și: România are puțini absolvenți de studii superioare și investește sub media OCDE
Pentru creditele de consum, limita propusă este de maximum 10 puncte procentuale peste rata de referință a BNR. În prezent, legislația permite marje mult mai largi: dobânzile la creditele ipotecare pot depăși cu până la 8 puncte procentuale rata de referință, iar cele pentru consum chiar cu până la 27 de puncte.
Ce schimbări aduce plafonarea dobânzilor la credite
Noul proiect legislativ vizează restrângerea spațiului în care creditorii pot stabili costurile creditelor, pentru a proteja consumatorii de fluctuațiile excesive ale dobânzilor. În plus, se introduc reguli mai stricte privind transparența informațiilor.
- Instituțiile financiare vor fi obligate să includă avertismente clare și vizibile în toate materialele publicitare
- Vor fi obligatorii mesajele despre costurile reale ale împrumuturilor
- Se vor evidenția riscurile asociate creditelor în valută și dobânzilor variabile
- Se vor explica diferențele dintre tipurile de rambursare
Ce urmează pentru implementarea noii legi
Proiectul trebuie să treacă prin dezbateri și vot în Parlament, apoi să fie promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial. Doar după aceste etape, noile reguli vor putea fi aplicate în piața creditelor din România.
Reacțiile oficiale indică faptul că măsurile vor avea un impact semnificativ asupra costurilor creditelor și vor spori transparența pentru consumatori. Autoritățile urmăresc astfel reducerea riscului de supraîndatorare și creșterea responsabilității creditorilor.